Document de ședință
18.12.2017
RAPORT
referitor la femei, egalitatea de gen și justiția climatică
( 2017/2086(INI) )
Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
Raportoare: Linnéa Engström
PR_INI
CUPRINS
Pagina
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN 3
AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe 15
AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare 21
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ 28
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ 29
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la femei, egalitatea de gen și justiția climatică
( 2017/2086(INI) )
Parlamentul European,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului adoptată la 10 decembrie 1948 și convențiile ONU privind drepturile omului și protocoalele opționale ale acestora,
– având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 18 decembrie 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW),
– având în vedere Declarația de la Beijing din 1995 și Platforma de acțiune din cadrul celei de-a patra Conferințe mondiale, în special domeniul său de preocupare majoră „K” (Femeile și mediul),
– având în vedere Studiul demografic privind adaptarea la climă (Demographic Exploration for Climate Adaptation - DECA) elaborat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), care analizează în mod conjugat date demografice și localizarea geografică a pericolelor climatice, oferind un instrument de politică pentru reducerea riscurilor producerii de dezastre,
– având în vedere Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD), care a intrat în vigoare în decembrie 1996, în special articolul 5 din măsurile sale generale,
– având în vedere cea de-a 18-a Conferință a părților (COP 18) la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), care a avut loc la Doha, Qatar, între 26 noiembrie și 8 decembrie 2012 (decizia 23/CP.18),
– având în vedere cea de-a 20-a Conferință a părților (COP 20) la CCONUSC, care a avut loc la Lima, Peru, între 1 și 12 decembrie 2014, și, în special, Programul de lucru de la Lima privind genul (decizia 18/CP.20),
– având în vedere cea de-a 21-a Conferință a părților (COP 21) la CCONUSC, care a avut loc la Paris, Franța, între 30 noiembrie și 11 decembrie 2015,
– având în vedere articolul 8 din Acordul de la Paris,
– având în vedere cea de-a 22-a Conferință a părților (COP 22) la CCONUSC, care a avut loc la Marrakech, Maroc, între 7 și 18 noiembrie 2016, și decizia sa privind genul și schimbările climatice, care prelungește Programul de lucru de la Lima privind genul (decizia 21/CP.22),
– având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată în septembrie 2015 și care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, în special obiectivele sale de dezvoltare durabilă (ODD) 1, 4, 5 și 13,
– având în vedere Rezoluția 35/20 a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 22 iunie 2017 privind drepturile omului și schimbările climatice,
– având în vedere articolele 2, 3.2 și 3.5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),
– având în vedere articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere concluziile Consiliului din 25 iunie 2012 privind egalitatea de gen și mediul: consolidarea procesului decizional, a calificărilor și a competitivității în domeniul politicii privind atenuarea schimbărilor climatice în UE,
– având în vedere Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen 2016-2020, adoptat de Consiliu la 26 octombrie 2015,
– având în vedere Rezoluția sa din 26 noiembrie 2014 referitoare la Conferința ONU privind schimbările climatice din 2014 - COP 20 din Lima, Peru[1];
– având în vedere Rezoluția sa din 14 octombrie 2015 referitoare la un nou acord internațional de la Paris privind schimbările climatice[2],
– având în vedere Rezoluția sa din 20 aprilie 2012 privind femeile și schimbările climatice (2011/2197)[3],
– având în vedere documentul intitulat „Position Paper on the 2015 New Climate Agreement” (Document de poziție referitor la noul acord privind clima), publicat la 1 iunie 2015 de către organizația Women and Gender Constituency[4],
– având în vedere raportul publicat de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) la 26 ianuarie 2017, intitulat „Dimensiunea de gen în domeniul mediului și al schimbărilor climatice”[5],
– având în vedere Angajamentul de la Geneva privind drepturile omului în cadrul acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizul Comisiei pentru afaceri externe și cel al Comisiei pentru dezvoltare ( A8-0403/2017 ),
A. întrucât schimbările climatice au loc la nivel global, dar au un impact mult mai distrugător asupra țărilor și comunităților cel mai puțin responsabile pentru încălzirea globală; întrucât efectele sunt mai mari asupra populațiilor care depind în cea mai mare măsură de resursele naturale pentru a-și asigura mijloacele de subzistență și/sau care au cea mai scăzută capacitate de a răspunde dezastrelor naturale, cum ar fi secetele, alunecările de teren, inundațiile și uraganele; întrucât cei care dispun de resurse financiare mai reduse pentru a se adapta vor resimți cel mai acut impactul schimbărilor climatice;
B. întrucât efectele schimbărilor climatice sunt resimțite diferit de femei și de bărbați; întrucât femeile sunt mai vulnerabile și se confruntă cu riscuri și poveri mai mari, din motive diverse, pornind de la accesul inegal la resurse, educație, oportunități de angajare și drepturile funciare până la normele sociale și culturale și diversele lor experiențe intersectoriale;
C. întrucât femeile sunt deosebit de vulnerabile la schimbările climatice și resimt în mod disproporționat efectele acestora, dat fiind rolul lor social, de exemplu, de aprovizionare a familiei cu apă, alimente și materiale combustibile și de îngrijire a altor persoane; întrucât femeile sunt responsabile pentru mai mult de 70 % din sarcinile de aprovizionare cu apă și activitățile administrative din întreaga lume; întrucât, în regiunile cele mai afectate de schimbările climatice, 70 % dintre toate femeile lucrează în sectorul agricol, însă nu participă decât arareori la elaborarea politicilor climatice;
D. întrucât, conform estimărilor ONU, 781 de milioane de persoane cu vârsta de cel puțin 15 ani sunt analfabete[6], aproape două treimi dintre acestea fiind femei, iar accesul la informații și la cursuri de formare prin canale de comunicare adecvate este esențial pentru asigurarea independenței acestora, mai ales în timpul dezastrelor naturale;
E. întrucât, în sectorul agricol din Africa, femeile produc peste 90 % dintre alimentele de bază și, în același timp, nu au în posesie mai mult de 1 % din terenurile arabile;
F. întrucât dezastrele naturale au un impact major asupra educației, a sănătății, a sărăciei structurale și a strămutării populației;
G. întrucât, conform estimărilor ONU, 70 % din cele 1,3 miliarde de persoane care trăiesc în sărăcie în întreaga lume sunt femei; întrucât persoanele sărace locuiesc cel mai adesea în zone marginale expuse inundațiilor, creșterii nivelului mării și furtunilor; întrucât femeile și copiii prezintă un risc de deces în dezastre naturale de 14 ori mai mare decât bărbații;
H. întrucât efectele schimbărilor climatice exacerbează inegalitățile de gen în ceea ce privește discriminarea, amenințările la adresa sănătății, pierderea mijloacelor de trai, strămutarea populației, migrația, sărăcia, traficul de persoane, violența, exploatarea sexuală, insecuritatea alimentară și accesul la infrastructura și serviciile de bază; întrucât este necesară o abordare care să integreze problema de gen și să creeze o legătură între analiza efectelor schimbărilor climatice și o reflecție critică privind modelele de consum și impactul acestora asupra schimbărilor climatice;
I. întrucât participarea inegală a femeilor la procesele decizionale și pe piețele muncii consolidează inegalitățile și deseori le împiedică pe femei să contribuie pe deplin și să participe la elaborarea, planificarea și punerea în aplicare a politicilor privind schimbările climatice; întrucât femeile nu sunt doar victime, ci și agenți reali ai schimbării prin dezvoltarea de strategii de atenuare și de adaptare în cadrul comunităților lor și al unor funcții de decizie și întrucât ele trebuie capacitate în acest sens;
J. întrucât Platforma de acțiune de la Beijing din anul 1995 (BPfA) a definit clar legătura dintre gen, mediu și dezvoltare durabilă și a afirmat că femeile au un rol strategic în dezvoltarea unor modele de producție și de consum durabile, ecologice și consolidate, subliniind necesitatea ca femeile să participe pe picior de egalitate la procesele de luare a deciziilor, la toate nivelurile, în domeniul mediului;
K. întrucât, la articolul 5 din Măsurile generale ale Convenției Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD), se recunoaște rolul femeilor în comunitățile rurale și în regiunile cele mai afectate de deșertificare și de secetă, încurajându-se participarea egală a bărbaților și a femeilor la combaterea deșertificării și a efectelor secetei;
L. întrucât obținerea echilibrului de gen și participarea relevantă a femeilor în orice proces depind, în ultimă instanță, de corectarea bazelor structurale ale inegalităților de gen;
M. întrucât părțile la CCONUSC au decis la COP 18 (Decizia 23/CP.18) să adopte obiectivul de realizare a echilibrului de gen în cadrul organismelor înființate în temeiul Convenției și al Protocolului de la Kyoto, cu scopul de a îmbunătăți participarea femeilor, de a asigura o politică mai eficace privind schimbările climatice care abordează nevoile femeilor și ale bărbaților în mod mai echitabil, precum și de a monitoriza progresele înregistrate în direcția atingerii unui echilibru de gen în promovarea unei politici privind clima care să integreze dimensiunea de gen;
N. întrucât femeile sunt încă slab reprezentate în organismele decizionale naționale din domeniul schimbărilor climatice din statele membre ale UE, însă nu și în direcțiile generale (DG) relevante ale Comisiei, precum DG Politici Climatice și DG Energie, 40 % dintre posturile acestora fiind ocupate de femei;
O. întrucât Programul de lucru de la Lima privind egalitatea de gen, adoptat în cadrul COP 20 (Decizia 18/CP.20), îndeamnă părțile să facă progrese în ceea ce privește echilibrul de gen în reprezentarea lor și să promoveze conștientizarea problematicii genului în elaborarea și punerea în aplicare a politicii privind schimbările climatice; întrucât părțile sunt încurajate să sprijine activitățile de formare și sensibilizare destinate delegaților de ambele sexe, pe teme legate de echilibrul de gen și de schimbările climatice;
P. întrucât Acordul de la Paris (COP 21) stabilește că părțile ar trebui să țină seama de obligațiile care le revin în ceea ce privește, printre altele, drepturile omului și egalitatea de gen în acțiunile lor de combatere a schimbărilor climatice în cadrul procesului de punere în aplicare a acordului;
Q. întrucât mecanismele de finanțare a măsurilor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, menite să abordeze problemele legate de pierderi și daune sau de strămutarea provocată de schimbările climatice, vor fi mai eficace dacă vor include participarea deplină a femeilor la procesele de proiectare, de luare a deciziilor și de punere în aplicare, inclusiv participarea femeilor de la nivel local; întrucât luarea în considerare a cunoștințelor femeilor, inclusiv a cunoștințelor la nivel local și indigen, poate să contribuie la progrese în gestionarea dezastrelor, să încurajeze biodiversitatea, să îmbunătățească gestionarea apei, să consolideze securitatea alimentară, să prevină deșertificarea, să protejeze pădurile, să asigure o tranziție rapidă la tehnologiile bazate pe energia din surse regenerabile și să sprijine sănătatea publică;
R. întrucât părțile semnatare ale Acordului de la Paris au recunoscut că schimbările climatice sunt o preocupare comună a omenirii; întrucât, în momentul luării măsurilor de abordare a schimbărilor climatice, părțile ar trebui să respecte, să promoveze și să ia în considerare obligațiile care le revin privind drepturile omului, dreptul la sănătate, drepturile popoarelor indigene, ale comunităților locale, ale migranților, ale copiilor, ale persoanelor cu handicap și ale persoanelor în situații vulnerabile și dreptul la dezvoltare, precum și egalitatea de gen, emanciparea femeilor și egalitatea între generații;
S. întrucât justiția climatică creează legături între drepturile omului și dezvoltare, garantând drepturile persoanelor cel mai vulnerabile și asigurând o repartizare echitabilă a sarcinilor și a beneficiilor și a efectelor schimbărilor climatice;
T. întrucât ODD recunosc legătura dintre realizarea egalității de gen și îndeplinirea tuturor obiectivelor de dezvoltare durabilă, inclusiv a obiectivului 13 privind schimbările climatice, oferind posibilitatea de a aborda cauzele profunde ale poziției socioeconomice precare a femeilor și, astfel, consolidând rezistența acestora la schimbările climatice;
U. întrucât efectele schimbărilor climatice în regiuni precum Africa Subsahariană și Asia de Sud ar putea constrânge mai mult de 100 de milioane de persoane la o stare de sărăcie extremă până în 2030, alimentând conflictele și antrenând strămutarea populației; întrucât UNCCD estimează că 135 de milioane de persoane ar putea fi strămutate până în 2045, ca urmare a deșertificării; întrucât Organizația Internațională pentru Migrație a ONU observă în analiza sa a dovezilor că, până în 2050, numărul de persoane strămutate ca urmare a schimbărilor climatice s-ar putea situa între 25 de milioane și 1 miliard de persoane, cifra de 200 de milioane de persoane fiind cea mai vehiculată;
V. întrucât egalitatea de gen, justiția socială și dreptul la dezvoltare sunt inerente conceptului de justiție climatică; întrucât, deși societatea întreagă suportă povara schimbărilor climatice, femeile sunt persoanele care sunt cel mai puternic afectate de strămutările provocate de schimbările climatice;
W. întrucât schimbările climatice amplifică magnitudinea și frecvența dezastrelor naturale, care pot provoca pierderea de bunuri, pierderea activităților economice generatoare de venituri, pierderea accesului la servicii vitale de sănătate, precum și creșterea riscului violenței de gen; întrucât capacitatea femeilor de a face față efectelor calamităților naturale este adesea afectată de inegalitățile existente; întrucât schimbările climatice riscă să agraveze aceste inegalități, creând noi puncte vulnerabile și antrenând noi strămutări ale populației;
X. întrucât încă se mai pot evita multe dintre aceste efecte, dacă se aplică rapid o agendă de dezvoltare favorabilă incluziunii care să integreze dimensiunea de gen și să se concentreze asupra atenuării efectelor schimbărilor climatice și adaptării la acestea;
Y. întrucât se prevede că efectele schimbărilor climatice vor conduce la și mai multe strămutări ale populației, care nu se încadrează în parametrii cadrelor internaționale actuale; întrucât reacția la strămutarea populației din cauza schimbărilor climatice va reprezenta o provocare de o importanță capitală, care va necesita o strategie mondială complexă și cuprinzătoare, bazată pe respectarea drepturilor omului;
Z. întrucât adoptarea, în 2017, de către Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU a documentului intitulat „Key Messages on Human Rights and Climate Change” (Mesaje esențiale privind drepturile omului și schimbările climatice) reprezintă un important pas înainte în ceea ce privește abordarea impactului negativ asupra exercitării depline și reale a drepturilor omului; întrucât Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris oferă liderilor mondiali un fundament normativ transversal pentru elaborarea unui cadru care să poată aborda în mod eficient strămutările din motive climatice, bazându-se pe actualele instrumente ale ONU;
AA. întrucât UE are un cadru juridic clar, care o obligă să respecte și să promoveze egalitatea de gen și drepturile omului în politicile sale interne și externe; întrucât politica UE în domeniul climei poate avea o influență considerabilă asupra protecției drepturilor omului și promovării politicilor privind schimbările climatice care integrează dimensiunea de gen la nivel mondial;
AB. întrucât UE, în temeiul competențelor pe care i le conferă tratatele, poate îmbunătăți efectiv cadrele juridice și de politică pentru a sprijini justiția climatică și pentru a participa în mod activ la dezvoltarea unui cadru internațional de protecție a drepturilor persoanelor strămutate din cauza schimbărilor climatice; constată că UE și statele membre și-au asumat angajamentul de a integra o perspectivă de gen în viitorul Pact mondial pentru asigurarea unei migrații legale, desfășurate în condiții de siguranță și de ordine;
AC. întrucât Convenția din 1951 privind statutul refugiaților nu include categoria „refugiaților climatici”,
1. recunoaște că egalitatea de gen este o condiție obligatorie pentru o dezvoltare durabilă și pentru gestionarea eficientă a provocărilor climatice; subliniază faptul că femeile nu sunt numai victime, ci și importanți agenți ai schimbării, care, pe baza participării depline, pot formula și pune în aplicare strategii eficiente în materie de schimbări climatice și/sau soluții în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și pot consolida rezistența la schimbările climatice, ca urmare a experienței lor în diverse domenii și a cunoștințelor practice în toate sectoarele, pornind de la agricultură, silvicultură și pescuit până la infrastructurile energetice și orașele durabile;
2. observă că participarea femeilor pe piața muncii din zonele rurale privește o gamă largă de locuri de muncă, care depășește agricultura convențională, și subliniază, în acest sens, că femeile din zonele rurale pot fi agenți ai schimbării către o agricultură sustenabilă și ecologică și pot juca un rol important în crearea de locuri de muncă ecologice;
3. invită Comisia să pună în aplicare programe prin care transferul de tehnologii moderne și de know-how să poată ajuta comunitățile și regiunile în curs de dezvoltare să se adapteze la schimbările climatice, incluzând în aceste programe femeile, care reprezintă 70 % din forța de muncă agricolă din țările cu risc;
4. este convins de importanța esențială a capacitării femeilor din zonele rurale în ceea ce privește accesul la terenuri, credite și metode agricole durabile pentru asigurarea rezilienței climatice, inclusiv protecția ecosistemelor, a resurselor de apă și a fertilității solului; invită Comisia și statele membre să promoveze aceste aspecte în politicile lor de dezvoltare, inclusiv prin intermediul unor planuri de investiții publice și prin susținerea investițiilor private responsabile cu ajutorul unor cadre precum principiile directoare privind afacerile și drepturile omului din Pactul mondial al ONU și planul de acțiune al UNCTAD privind investițiile în ODD;
5. recunoaște că femeile și fetele sunt cea mai bună sursă de informare în ceea ce privește circumstanțele și nevoile lor proprii și, prin urmare, ar trebui să fie consultate în toate aspectele care le vizează; recunoaște că, potrivit EIGE, din punct de vedere statistic, femeile sunt mai preocupate de schimbările climatice; recunoaște că femeile, în calitate de inovatoare, lideri, organizatoare, educatoare și persoane care oferă îngrijire altora au găsit, de-a lungul secolelor, calea de a se descurca în situații dificile pentru a răspunde nevoilor propriei familii și prezintă un potențial imens de a fi inovatoare și în viitor;
6. solicită Comisiei să țină cont de efectele sociale și de mediu ale politicilor sale în contextul politicii sale comerciale și de dezvoltare externă, inclusiv de efectul acestor acțiuni asupra femeilor; invită, de asemenea, Comisia să insiste asupra caracterului obligatoriu al normelor sociale și de mediu incluse în capitolele privind dezvoltarea durabilă a acordurilor comerciale pe care le negociază și să impună sancțiuni în cazul în care acestea nu sunt respectate;
7. recunoaște faptul că elaborarea de politici în domeniul sănătății, educației și emancipării femeilor, în mod conjugat cu politica de mediu, este esențială pentru dezvoltarea durabilă și, în final, pentru găsirea unei soluții la schimbările climatice; recunoaște că modul în care aceste politici sunt integrate în gestionarea tendințelor actuale, precum urbanizarea, va avea un impact major asupra schimbărilor climatice;
8. subliniază că ODD 13 („Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor”) se referă la participarea femeilor la acțiunile privind clima, având o țintă (13b) care prevede: „promovarea mecanismelor de consolidare a capacităților de planificare și gestionare eficientă în domeniul schimbărilor climatice din țările mai puțin dezvoltate și micile state insulare în curs de dezvoltare, cu accent asupra femeilor, a tinerilor, a populației locale și a grupurilor marginalizate”;
9. regretă faptul că toate contribuțiile părților din cadrul CCONUSC la activitățile privind chestiunile legate de gen sunt pe bază de voluntariat; îndeamnă Comisia, împreună cu statele membre, să își reafirme sprijinul pentru dezvoltarea, adoptarea și finanțarea Planului de acțiune privind egalitatea de gen (GAP) al CCONUSC, care urmează să fie completat de un amplu program de lucru multianual care include finanțarea, domenii de acțiune prioritare, termene, principalii indicatori de realizări, o definiție a actorilor responsabili și mecanisme de monitorizare și revizuire;
10. îndeamnă Comisia și statele membre să conducă prin puterea exemplului și să adopte ținte și calendare de îndeplinire a obiectivului privind echilibrul de gen în delegațiile la CCONUSC;
11. subliniază necesitatea de a adopta măsuri temporare speciale în vederea promovării obiectivului privind echilibrul de gen în organismele formale și informale create în baza CCONUSC și a Protocolului de la Kyoto și de a pune în aplicare un mecanism de sancționare a grupurilor și circumscripțiilor regionale care nu respectă principiul parității în ceea ce privește nominalizările;
12. îndeamnă Comisia și statele membre să garanteze, în conformitate cu angajamentele UE față de egalitatea de gen și drepturile omului, că contribuțiile stabilite la nivel național prevăd rapoarte periodice privind egalitatea de gen și drepturile omului;
13. invită statele membre să adere la Decizia 21/CP.22 privind genul și schimbările climatice, care „invită părțile să numească și să sprijine un punct național de contact pentru chestiuni legate de gen în cadrul negocierilor, aplicării și monitorizării politicilor climatice” și să furnizeze sprijin pentru punctele de contact privind chestiunile legate de gen aflate în țări terțe și/sau în țări partenere;
14. recunoaște că femeile nu doar se ocupă de majoritatea muncilor neremunerate din gospodărie și de îngrijirea altor persoane, ci și sunt cele care iau cele mai multe decizii de consum și, prin urmare, dacă li se furnizează informații și opțiuni precise, pot avea un impact asupra durabilității prin alegerile lor; indică, de exemplu, că cercetările au demonstrat că, alegând alimente produse local, consumatorii și-ar putea reduce cu până la 5 % emisiile de gaze cu efect de seră;
15. reamintește Rezoluția sa din 16 noiembrie 2011 referitoare la Conferința privind schimbările climatice de la Durban (COP 17)[7] și angajamentul luat în cadrul acesteia de „a depune eforturi pentru o reprezentare de minimum 40 % a femeilor în toate organismele relevante” din domeniul finanțării acțiunilor climatice;
16. invită Comisia și statele membre să adopte o abordare care să integreze dimensiunea de gen și să se bazeze pe drepturile omului în activitatea Grupului operativ de la Varșovia privind strămutarea populației, mandatat de CCONUSC (COP 22) să elaboreze recomandări pentru abordări integrate, cu scopul de a evita, a reduce la minimum și a aborda strămutarea legată de efectele negative ale schimbărilor climatice, și care să recunoască că femeile și fetele aparțin celor mai vulnerabile grupuri strămutate din cauza schimbărilor climatice și, prin urmare, sunt deosebit de vulnerabile la traficul de persoane și la violența bazată pe gen;
17. invită Comisia să integreze schimbarea climatică în cadrul tuturor programelor de dezvoltare la toate nivelurile; în plus, solicită o implicare mai mare a femeilor din zonele rurale și indigene în procesele decizionale, în planificarea și în implementarea, precum și în stabilirea politicilor și a programelor de dezvoltare referitoare la schimbările climatice;
18. solicită Comisiei ca, împreună cu statele membre, să asigure o abordare care integrează dimensiunea de gen în activitatea sa legată de Platforma privind strămutarea populației în caz de dezastru (inițiativa Nansen) și Agenda pentru protecția persoanelor strămutate la nivel transfrontalier în contextul dezastrelor și al schimbărilor climatice;
19. invită, prin urmare, Comisia și statele membre să sprijine o finanțare sporită, nouă și suplimentară, în special în ceea ce privește acțiunile de adaptare de care ar beneficia în mod direct femeile, mai vulnerabile la consecințele schimbărilor climatice;
20. îndeamnă Comisia și statele membre să dezvolte indicatori și să colecteze date defalcate în funcție de gen atunci când planifică, pun în aplicare, monitorizează și evaluează politicile, programele și proiectele privind schimbările climatice, folosind instrumente cum ar fi analiza de gen, studiile de impact din perspectiva genului, integrarea perspectivei de gen în elaborarea bugetului și indicele mediului și genului (Environment and Gender Index - EGI), inclusiv prin intermediul unei agenții EIGE consolidate;
21. invită Comisia și statele membre să contribuie la Pactul mondial pentru asigurarea unei migrații legale, desfășurate în condiții de siguranță și de ordine, cu scopul de a garanta justiția climatică, recunoscând schimbările climatice ca motor al migrației, oferind contribuții bazate pe drepturile omului și integrând egalitatea de gen în întregul pact mondial, în concordanță cu nevoile persoanelor strămutate ca urmare a schimbărilor climatice;
22. reamintește angajamentul de bază 4 din cadrul angajamentelor asumate de UE la summitul umanitar mondial, și anume de a garanta faptul că programarea umanitară integrează dimensiunea de gen; îndeamnă Comisia să se asigure că acest angajament se reflectă în punerea în aplicare a programului ECHO de pregătire în caz de dezastre (DIPECHO) și în punerea în aplicare a Planului de acțiune privind reziliența în țările cu risc ridicat de apariție a unor situații de criză (2013-2020) și a markerului de reziliență;
23. condamnă ferm utilizarea violenței sexuale împotriva femeilor strămutate și migrante; consideră că este necesar să se acorde o atenție deosebită femeilor și fetelor migrante care au fost victimele violențelor în cursul deplasării lor, asigurându-se că au acces la servicii medicale și psihologice;
24. invită Comisia și statele membre să direcționeze programele relevante către zonele afectate de dezastre, să își intensifice eforturile pentru a oferi ajutor acestor regiuni și să acționeze pentru a rezolva problemele provocate de dezastre în aceste regiuni, acordând o atenție deosebită situației femeilor și copiilor, care sunt cel mai puternic afectați de consecințele dezastrelor naturale;
25. îndeamnă toate părțile interesate să încurajeze capacitarea și conștientizarea femeilor prin îmbunătățirea cunoștințelor lor în ceea ce privește protecția împotriva dezastrelor cauzate de schimbările climatice, în timpul și ulterior producerii acestora, precum și prin implicarea activă a femeilor în anticiparea, în alertarea timpurie și în prevenirea dezastrelor, deoarece acest lucru joacă un rol important în asigurarea capacității femeilor de a se adapta în caz de dezastre naturale;
26. solicită Comisiei și statelor membre să sprijine, să consolideze și să pună în aplicare, împreună cu organizații ale societății civile locale, mecanisme de control în centrele de primire a persoanelor strămutate sau a migranților care nu îndeplinesc condițiile minime necesare pentru evitarea violențelor bazate pe gen, pentru a evita orice tip de hărțuire a femeilor și a fetelor;
27. invită Comisia, în cadrul politicii sale de acțiune externă, să colaboreze cu organizațiile societății civile și cu organizațiile pentru apărarea drepturilor omului pentru a garanta condiții de primire care respectă drepturile omului pentru refugiați și pentru persoanele strămutate, în special pentru femeile și fetele vulnerabile;
28. recunoaște posibilitățile de integrare a atenuării și adaptării la schimbările climatice și a obiectivelor de emancipare economică a femeilor, îndeosebi în țările în curs de dezvoltare; îndeamnă Comisia și statele membre să exploreze proiectele și mecanismele relevante, precum programul ONU de reducere a emisiilor cauzate de despăduriri (UN-REDD), modul în care femeilor li s-ar putea oferi oportunitatea unor activități remunerate în domeniul serviciilor de mediu, pe care în prezent le realizează în mod voluntar, precum împădurirea și reîmpădurirea terenurilor defrișate și conservarea resurselor naturale;
29. solicită UE și statelor membre, pentru a consolida reprezentarea femeilor în cadrul negocierilor CCONUSC, să furnizeze finanțare pentru formarea și participarea femeilor delegate; îndeamnă Comisia să faciliteze și să sprijine stabilirea de relații între organizațiile de femei și activitățile societății civile în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a politicilor privind schimbările climatice; îndeamnă Comisia să se asigure că femeile sunt participante egale la toate finanțările, programele și consultările organizate cu sprijinul UE la nivel național și local, precum și beneficiare ale acestora;
30. solicită Comisiei și DG-urilor responsabile de egalitatea de gen, dezvoltare și, respectiv, energia și schimbările climatice să includă egalitatea de gen, într-un mod structurat și sistematic, în cadrul politicilor lor privind schimbările climatice și energia pentru UE și să nu se concentreze exclusiv pe dimensiunea externă; îndeamnă, în special, DG Justiție și Consumatori și DG Cooperare Internațională și Dezvoltare (DEVCO) să își intensifice activitățile de sensibilizare și lucrările privind egalitatea de gen și capacitarea femeilor (EGCF) în cadrul justiției climatice; subliniază că DG Politici Climatice (CLIMA) trebuie să aloce resurse de personal pentru punctul de contact privind chestiunile legate de gen; invită UE și statele sale membre să elaboreze principiul justiției climatice; subliniază că cea mai mare nedreptate produsă de incapacitatea noastră de a aborda în mod eficace schimbările climatice ar fi efectele nocive asupra țărilor și populațiilor sărace și, în special, asupra femeilor;
31. îndeamnă Comisia și statele membre să facă precizări privind impactul genului, al drepturilor omului și al politicilor climatice în rapoartele lor universale periodice adresate Consiliului ONU pentru Drepturile Omului;
32. ia act de faptul că angajamentele financiare ale UE în favoarea EGCF au crescut, dar nu și capacitatea resurselor umane pentru a gestiona volumul tot mai mare de muncă; subliniază că UE trebuie să își arate angajamentul instituțional ferm față de EGCF în ceea ce privește schimbările climatice, în special astfel cum se prevede în politicile generale care reglementează cooperarea pentru dezvoltare, și anume ODD și Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (GAP);
33. regretă faptul că egalitatea de gen și schimbările climatice nu reprezintă o prioritate în cadrul GAP II al UE privind egalitatea de gen și capacitatea femeilor; constată că nu s-au elaborat în mod adecvat sau integrat în raportarea rezultatelor indicatori referitori la egalitatea de gen și că responsabilitatea internă și finanțarea pentru rezultatele EGCF interne rămân slabe; constată faptul că progresele cele mai timide au fost obținute în raport cu obiectivul 20 din cadrul GAP II al UE privind drepturile egale ale femeilor de a participa la procesele decizionale privind schimbările climatice și problemele de mediu și îndeamnă Comisia să sporească eforturile de punere în aplicare a acestui obiectiv; reamintește că GAP II al UE propune o agendă de politică externă a UE cu patru piloni tematici, inclusiv pilonul orizontal privind transferul serviciilor Comisiei și cultura instituțională a SEAE pentru a asigura o îndeplinire mai eficientă a angajamentelor UE, cu respectarea deplină a principiului egalității dintre femei și bărbați;
34. recunoaște că, singure, îmbunătățirile orientărilor tehnice sau măsurile similare nu vor fi suficiente pentru a avea efect asupra eficienței UE în materie de EGCF;
35. îndeamnă la introducerea, în continuare, a noțiunii de justiție climatică în ceea ce privește cotele globale de CO2 pe persoană, care să fie monitorizate printr-un plan și un mecanism de compensare între cei care își depășesc cota și cei care nu și-o îndeplinesc;
36. invită Comisia să ia inițiativa de a elabora o comunicare globală, intitulată „Egalitatea de gen și schimbările climatice — consolidarea rezilienței și promovarea justiției climatice în strategiile de atenuare și de adaptare”, cu scopul de a aborda angajamentul său instituțional ferm față de EGCF și deficiențele actuale din coordonarea instituțională;
37. invită comisiile sale parlamentare să promoveze integrarea dimensiunii de gen atunci când lucrează, în cadrul domeniilor lor de competență, cu aspectele transversale ale schimbărilor climatice, dezvoltării durabile și drepturilor omului;
38. subliniază necesitatea de a se integra dimensiunea de gen atât în finanțarea adaptării la schimbările climatice, cât și a atenuării efectelor acestora; salută recentele progrese înregistrate cu privire la politica egalității de gen în domeniul mecanismelor financiare multilaterale; salută, în plus, inițiativele sectorului privat care vizează consolidarea responsabilității sociale a întreprinderilor prin introducerea unei prime pentru proiectele care îndeplinesc criterii de sustenabilitate, inclusiv promovarea mijloacelor de trai și a oportunităților educaționale pentru femei; constată însă că, conform Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), doar 0,01 % din toate finanțările de la nivel mondial sprijină proiecte care vizează atât schimbările climatice, cât și drepturile femeilor; îndeamnă UE și statele sale membre să se asigure că programele lor privind schimbările climatice respectă cele mai înalte standarde internaționale în materie de drepturi ale omului și nu subminează egalitatea de gen;
39. consideră că cele trei mecanisme financiare institute de Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) – și anume Fondul verde pentru climă (GCF), Fondul global de mediu (GEF) și Fondul de adaptare (AF) – ar trebui să deblocheze finanțări suplimentare pentru investițiile legate de climă care integrează dimensiunea de gen;
40. îndeamnă, în special, UE să condiționeze ajutorul pentru dezvoltare de includerea unor criterii bazate pe drepturile omului și să stabilească noi criterii de politică în domeniul schimbărilor climatice, care să ia în considerare dimensiunea de gen;
41. solicită acțiuni care integrează dimensiunea de gen pentru a asigura că femeile nu sunt considerate doar beneficiare ale acțiunilor din domeniul climei, ci și antreprenori în domeniul tehnologiilor energetice nepoluante; salută apelul lansat de Comisie pentru propuneri privind „Femeile și energia durabilă”, care pune la dispoziție 20 milioane EUR pentru organizarea unor activități care promovează antreprenoriatul femeilor în sectorul energiei durabile în țările în curs de dezvoltare, și încurajează Comisia să majoreze în viitor această sumă;
42. solicită ca funcționarilor UE să li se asigure cursuri de formare axate pe egalitatea de gen, în special celor care se ocupă de politicile climatice și de dezvoltare;
43. solicită să fie luate serios în considerare strămutările provocate de schimbările climatice; este deschis unei dezbateri pe tema elaborării unei dispoziții privind „migrația climatică”; solicită înființarea unui grup de experți care să analizeze această chestiune la nivel internațional și cere ca problema migrației din cauze climatice să fie plasată pe agenda internațională; solicită amplificarea cooperării internaționale pentru a asigura reziliența la schimbările climatice;
44. salută inițiativele de programare emblematice ale UN Women și programele și proiectele Alianței mondiale împotriva schimbărilor climatice, care creează o legătură transversală între egalitatea de gen și schimbările climatice;
45. salută activitatea Reprezentantului special al ONU privind drepturile omului și mediul înconjurător și activitatea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului în acest domeniu și invită Comisia și statele membre să sprijine aceste eforturi, inclusiv prin intermediul asistenței financiare;
46. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
21.11.2017
AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe
destinat Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
referitor la femei, egalitatea de gen și justiția climatică
( 2017/2086(INI) )
Raportor pentru aviz: Pier Antonio Panzeri
SUGESTII
Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 10 decembrie 1948,
– având în vedere Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) și Platforma de acțiune de la Beijing,
– având în vedere Principiile directoare ale ONU din 1998 cu privire la strămutarea internă și numirea de către Consiliul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite, în noiembrie 2016, a Raportorului special privind drepturile omului în cazul persoanelor strămutate în interiorul țării,
– având în vedere Rezoluția 35/20 a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 22 iunie 2017 privind drepturile omului și schimbările climatice,
– având în vedere Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului,
– având în vedere Declarația Conferinței ONU de la Stockholm privind mediul uman din 1972 și Declarația ONU de la Rio privind mediul și dezvoltarea din 1992,
– având în vedere Angajamentul de la Geneva privind drepturile omului în cadrul acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice,
– având în vedere Strategia comună Africa-UE,
– având în vedere Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen 2016-2020, adoptat la 26 octombrie 2015,
– având în vedere doctrina ONU privind „responsabilitatea de a proteja” (R2P),
A. întrucât efectele nefavorabile ale schimbărilor climatice pot duce la migrație; întrucât nu s-a acordat suficientă atenție protecției persoanelor strămutate în interiorul țărilor din cauza unor motive de mediu; întrucât impactul schimbărilor climatice va fi resimțit cel mai acut în țările cel mai puțin dezvoltate, în comunitățile cele mai vulnerabile și în regiunile insulare sensibile, cele mai dependente de resursele naturale pentru subzistență sau care au capacitatea cea mai redusă și instrumente insuficiente pentru a se adapta la schimbările climatice, chiar dacă țările cele mai bogate ale lumii poartă responsabilitatea istorică pentru schimbările climatice;
B. întrucât femeile sunt mai vulnerabile la schimbările climatice, ele reprezentând 70 % din cele 1,2 miliarde de persoane care câștigă mai puțin de un dolar pe zi; întrucât schimbările climatice exacerbează inegalitățile de gen în ceea ce privește, printre altele, traficul de persoane; întrucât accesul limitat al femeilor la resursele de producție, controlul limitat asupra acestora, precum și drepturile limitate, le oferă mai puține posibilități de a modela deciziile și a influența politicile, așa cum a fost recunoscut oficial la cea de a 13-a Conferință a părților privind schimbările climatice (COP 13), care s-a desfășurat la Bali în 2007;
C. întrucât există o legătură directă între schimbările climatice și impactul lor asupra degradării mediului, securității alimentelor și apei, accesului la resursele naturale, sănătății umane și migrației, iar aceste fenomene amenință, direct sau indirect, exercitarea deplină a drepturilor omului, inclusiv dreptul la viață, la apă și salubrizare, la alimente, la asistență medicală și la locuință; întrucât schimbările climatice pot duce la dezastru economic și la instabilitate politică și socială care pot fi un factor declanșator pentru conflicte, strămutări și exod provocate de schimbările climatice; întrucât proiectele din industria extractivă din zonele naturale de interes special pot pune în pericol comunitățile locale și alte grupuri vulnerabile, inclusiv femeile, și accentua schimbările climatice;
D. întrucât consecințele negative ale schimbărilor climatice subminează perspectivele de dezvoltare ale unei țări și agravează inegalitățile deja existente (care rezultă din numeroși factori socioeconomici, instituționali, culturali și politici determinanți) între bărbați și femei; întrucât schimbările climatice pot fi considerate drept un catalizator pentru probleme ecologice și umanitare, deoarece efectele negative ale acestora sunt direct legate de degradarea mediului;
E. întrucât egalitatea dintre femei și bărbați este un principiu fundamental al Uniunii Europene și al statelor sale membre, iar încurajarea acestei egalități constituie unul dintre obiectivele sale principale; întrucât combaterea schimbărilor climatice reprezintă o prioritate majoră și întrucât factorii decizionali nu își pot permite luxul de a ignora contribuția intelectuală și activă a femeilor; întrucât politica în materie de climă are un impact direct asupra egalității de gen și a capacitării femeilor, iar acestea ocupă un loc central în identificarea soluțiilor vizând atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;
F. întrucât, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație a ONU, 200 de milioane de persoane ar putea fi strămutate ca urmare a schimbărilor climatice până în 2050; întrucât, potrivit Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), Africa și populația sa sunt deosebit de vulnerabile la efectele adverse ale schimbărilor climatice;
G. întrucât Convenția din 1951 privind statutul refugiaților nu include categoria „refugiaților climatici”,
1. subliniază faptul că schimbările climatice exacerbează inegalitățile existente și că femeile și fetele sunt printre cele mai afectate de schimbările climatice; subliniază că persoanele din mediul rural din țările în curs de dezvoltare, îndeosebi femeile, sunt deosebit de vulnerabile, deoarece acestea depind adesea de resursele naturale, realizează o mare parte din activitățile agricole, în special în ceea ce privește producția de alimente, aducerea apei și a combustibilului necesare familiei, și foarte adesea sunt responsabile cu majoritatea sarcinilor neplătite în cadrul gospodăriilor și al comunităților; subliniază că agricultura este direct legată de condițiile de mediu; subliniază că femeile, fiind aflate în prima linie, sunt primele care se confruntă cu injustiția și cu sărăcia;
2. consideră că inovația în agricultură poate contribui la cultivarea unor culturi agricole mai rezistente la schimbările climatice, care să aibă ca rezultat o producție mai bună și mai previzibilă și care să asigure venituri mai mari pentru agricultori, gospodării și comunitățile locale;
3. subliniază faptul că schimbările climatice necesită o reacție care să includă dimensiunea de gen și care să fie bazată pe drepturile omului; solicită participarea efectivă a femeilor la procesele decizionale de la toate nivelurile, inclusiv în cadrul negocierilor internaționale privind schimbările climatice, care să elaboreze măsuri ce țin cont de dimensiunea de gen vizând eliminarea inegalităților; subliniază importanța fundamentală a educației pentru fete și femei în diferitele discipline pentru a crea oportunități economice, precum și necesitatea de a oferi finanțare pentru participarea femeilor la procesele decizionale la nivel internațional;
4. subliniază că un obiectiv clar care trebuie atins în cadrul tuturor obiectivelor de dezvoltare sustenabilă este capacitarea tuturor femeilor și fetelor; insistă, în acest sens, ca statele membre și Comisia să promoveze în mod activ creșterea rolului femeilor în cadrul unor astfel de negocieri; invită comunitatea internațională să ia în considerare perspectiva de gen și prioritățile specifice ale femeilor la finanțarea de inițiative și la sprijinirea noilor tehnologii de combatere a schimbărilor climatice; sprijină pe deplin, în acest sens, programele de antreprenoriat lansate, care au ca obiectiv participarea deplină a femeilor;
5. subliniază că este necesar ca femeile să fie implicate în implementarea și punerea în aplicare a politicilor de mediu la nivel național și local, luând în considerare faptul că experiența și cunoștințele femeilor de la nivel local pot fi utilizate pentru a asigura eficacitatea politicilor;
6. ia act cu îngrijorare de deplasările de populații din motive legate de schimbările climatice, populații în rândul cărora femeile cu copii și fetele tinere constituie grupurile cele mai vulnerabile și care se confruntă cu riscul unor încălcări ale drepturilor lor fundamentale; solicită să fie luate serios în considerare strămutările provocate de schimbările climatice; este deschis unei dezbateri pe tema elaborării unei dispoziții privind „migrația climatică”; solicită înființarea unui grup de experți care să analizeze această chestiune la nivel internațional și îndeamnă ca problema migrației din cauze climatice să fie plasată pe agenda internațională; solicită amplificarea cooperării internaționale pentru a asigura reziliența la schimbările climatice;
7. solicită Comisiei să garanteze o abordare sensibilă la aspectele de gen, care să garanteze că drepturile femeilor, promovarea egalității de gen și justiția climatică sunt integrate prin intermediul programelor sale strategice de la nivel național și regional, al Planului de acțiune privind drepturile omului și democrația, precum și în cadrul dialogurilor sale cu țările terțe privind drepturile omului și solicită ca genul să fie inclus ca obiectiv general și transversal în toate politicile legate de schimbările climatice;
8. salută inițiativele de programare emblematice ale UN Women și programele și proiectele Alianței mondiale împotriva schimbărilor climatice, care creează o legătură transversală între egalitatea de gen și schimbările climatice;
9. salută activitatea Reprezentantului special al ONU privind drepturile omului și mediul înconjurător și activitatea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului în acest domeniu, și invită Comisia și statele membre să sprijine aceste eforturi, inclusiv prin intermediul asistenței financiare.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării | 21.11.2017 |
|
|
|
Rezultatul votului final | +: –: 0: | 44 5 5 | ||
Membri titulari prezenți la votul final | Michèle Alliot-Marie, Francisco Assis, Petras Auštrevičius, Bas Belder, Mario Borghezio, Victor Boștinaru, Elmar Brok, Klaus Buchner, James Carver, Lorenzo Cesa, Javier Couso Permuy, Georgios Epitideios, Anna Elżbieta Fotyga, Eugen Freund, Michael Gahler, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Tunne Kelam, Janusz Korwin-Mikke, Eduard Kukan, Ryszard Antoni Legutko, Barbara Lochbihler, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole Mănescu, Alex Mayer, David McAllister, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Tonino Picula, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, Michel Reimon, Jean-Luc Schaffhauser, Alyn Smith, Jordi Solé, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica, Charles Tannock, László Tőkés, Ivo Vajgl, Geoffrey Van Orden, Hilde Vautmans | |||
Membri supleanți prezenți la votul final | Asim Ademov, Laima Liucija Andrikienė, Jo Leinen, Urmas Paet, Miroslav Poche, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Marietje Schaake, Janusz Zemke | |||
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final | Ivica Tolić | |||
VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
44 | + |
ALDE | Hilde Vautmans, Ivo Vajgl, Marietje Schaake, Petras Auštrevičius, Urmas Paet |
GUE/NGL | Javier Couso Permuy |
PPE | Asim Ahmedov Ademov, Cristian Dan Preda, Dubravka Šuica, David McAllister, Eduard Kukan, Elmar Brok, Francisco José Millán Mon, Ivica Tolić, Jaromír Štětina, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Julia Pitera, Laima Liucija Andrikienė, Lorenzo Cesa, László Tőkés, Manolis Kefalogiannis, Michael Gahler, Michèle Alliot-Marie, Ramona Nicole Mănescu, Sandra Kalniete, Tunne Kelam |
S&D | Alex Mayer, Andrejs Mamikins, Demetris Papadakis, Eugen Freund, Francisco Assis, Ioan Mircea Pașcu, Janusz Zemke, Jo Leinen, Miroslav Poche, Pier Antonio Panzeri, Tonino Picula, Victor Boștinaru |
VERTS/ALE | Alyn Smith, Barbara Lochbihler, Jordi Solé, Klaus Buchner, Michel Reimon, Tamás Meszerics |
5 | - |
EFDD | James Carver |
ENF | Jean-Luc Schaffhauser, Mario Borghezio |
NI | Georgios Epitideios, Janusz Korwin-Mikke |
5 | 0 |
ECR | Anna Elżbieta Fotyga, Bas Belder, Charles Tannock, Geoffrey Van Orden, Ryszard Antoni Legutko |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
21.11.2017
AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare
destinat Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
referitor la femei, egalitatea de gen și justiția climatică
( 2017/2086(INI) )
Raportor pentru aviz: Florent Marcellesi
SUGESTII
Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, care este comisie competentă, să includă următoarele sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât părțile la Acordul de la Paris (încheiat în cadrul Conferinței ONU de la Paris din 2015 privind schimbările climatice - COP 21) s-au angajat să respecte și să promoveze drepturile omului, în special egalitatea de gen și capacitarea femeilor, atunci când adoptă măsuri de combatere a schimbărilor climatice;
1. reamintește că femeile sunt mai vulnerabile la efectele negative ale riscurilor climatice din cauza barierelor socioculturale și economice (cum ar fi accesul la terenuri, la credite, la servicii publice și la tehnologie), a sărăciei și a dependenței de resursele locale pentru asigurarea mijloacelor lor de subzistență; constată cu îngrijorare, de exemplu, că presiunile climatice asupra apei și resurselor forestiere afectează adeseori în mod disproporționat activitățile de zi cu zi ale femeilor, limitând astfel perspectivele lor economice; reafirmă că este esențial să se consolideze autonomia femeilor și să se reducă practicile discriminatorii, pentru a depăși provocările reprezentate de schimbările climatice și a dezvolta o reziliență eficace; este de părere că aspectele legate de gen, precum și programele din domeniul schimbărilor climatice ar trebui, prin urmare, să constituie un element central al politicilor și programelor din țările în curs de dezvoltare;
2. constată cu îngrijorare că, conform unui studiu al ONU, rolul femeilor ca agenți ai schimbării în ceea ce privește deciziile și investițiile în domeniul climei și posibilitatea de a beneficia de pe urma acestora în mod cuvenit este, deocamdată, modest[8]; regretă, în special, faptul că femeile sunt subreprezentate în sectoarele-cheie ale științei legate de schimbările climatice – cum sunt energia, transporturile, tehnologia informației (TI) și informatica – în calitate de lucrători calificați, profesioniști și factori de decizie; consideră că este necesară o schimbare de paradigmă, care să pună preocupările legate de gen în centrul eforturilor și al investițiilor în domeniul gestionării climei; este de părere că deciziile și investițiile în domeniul climei ar trebui, așadar, să implice toate sectoarele societății, inclusiv femeile și alte grupuri vulnerabile;
3. subliniază necesitatea de a se integra dimensiunea de gen atât în finanțarea adaptării la schimbările climatice, cât și a atenuării efectelor acestora; salută recentele progrese înregistrate cu privire la politica egalității de gen în domeniul mecanismelor financiare multilaterale; salută, în plus, inițiativele sectorului privat care vizează consolidarea responsabilității sociale a întreprinderilor prin introducerea unei prime pentru proiectele care îndeplinesc criterii de sustenabilitate, inclusiv promovarea mijloacelor de trai și a oportunităților educaționale pentru femei; constată însă că, conform Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), doar 0,01 % din toate finanțările de la nivel mondial sprijină proiecte care vizează atât schimbările climatice, cât și drepturile femeilor; îndeamnă UE și la statele sale membre să se asigure că programele lor privind schimbările climatice respectă cele mai înalte standarde internaționale în materie de drepturi ale omului și nu subminează egalitatea de gen;
4. face apel la statele membre să integreze dimensiunea de gen în dezvoltarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor naționale de mediu, precum și în raportarea cu privire la aceste politici și să asigure participarea deplină și egală a femeilor la procesul decizional la toate nivelurile, în special în ceea ce privește strategiile legate de schimbările climatice; solicită, în plus, ca femeile să participe, de asemenea, la gestionarea și la procesul decizional legat de alocarea finanțărilor destinate prevenirii catastrofelor naturale;
5. consideră că cele trei mecanisme financiare institute de Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) – și anume Fondul verde pentru climă (GCF), Fondul global de mediu (GEF) și Fondul de adaptare (AF) –ar trebui să deblocheze finanțări suplimentare pentru investițiile legate de climă care integrează dimensiunea de gen;
6. subliniază necesitatea de a identifica și promova abordări programatice care s-au dovedit a integra dimensiunea de gen, cum ar fi programele privind populația, sănătatea și mediul (PSM), care oferă o soluție integrată la provocările legate de sănătate, gen și mediu, inclusiv o reacție la schimbările climatice, și contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) aferente;
7. reamintește rolul central al capacitării femeilor pentru realizarea ODD; constată cu preocupare că în procesele de decizie politică privind schimbările climatice de la nivel național și internațional există obstacole pe criterii de gen; subliniază necesitatea de a garanta participarea femeilor la procesele de luare a deciziilor, de planificare și de punere în aplicare a acestora; îndeamnă UE și statele sale membre să își intensifice eforturile pentru a integra perspectiva de gen în politicile lor privind schimbările climatice și cooperarea pentru dezvoltare, precum și în toate cadrele comerciale și de investiții; îndeamnă, în special, UE să condiționeze ajutorul pentru dezvoltare de includerea unor criterii bazate pe drepturile omului și să stabilească noi criterii de politică în domeniul schimbărilor climatice, care să ia în considerare dimensiunea de gen;
8. reamintește faptul că colectarea de date defalcate pe sex și statisticile de gen reprezintă o etapă preliminară pentru realizarea unei analize de gen adecvate privind schimbările climatice; observă însă că în multe țări lipsesc statisticile de gen privind mediul; solicită UE să îmbunătățească consolidarea capacităților din sistemele statistice naționale ale țărilor în curs de dezvoltare în vederea colectării unor statistici de gen privind mediul, cu scopul de a îmbunătăți evaluarea și de a găsi soluții la diferitele consecințe ale schimbărilor climatice; solicită, în special, Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) să îmbunătățească colectarea de date (de exemplu, privind reziliența și vulnerabilitatea) și să consolideze analiza de gen a mecanismelor Protocolului de la Kyoto și a efectelor acestuia;
9. solicită crearea unui indicator de mediu care să permită analizarea modelelor de creștere, a modurilor de consum și a stilurilor de viață, precum și a influenței acestora asupra schimbărilor climatice;
10. indică faptul că autonomia economică a femeilor presupune accesul la securitatea socială, la terenuri, la servicii sociale de bază și la servicii publice; constată însă cu preocupare că, potrivit PNUD, deși sunt predominante în cadrul producției mondiale de alimente (între 50 și 80 %), femeile dețin mai puțin de 20 % din terenuri; constată că cererile comerciale de terenuri în creștere generează dificultăți pentru femeile sărace în dobândirea sau păstrarea accesului sigur și echitabil la terenuri;
11. subliniază vulnerabilitatea femeilor în sectorul rural, care este afectat în mod deosebit de schimbările climatice; subliniază necesitatea de a aborda componenta de gen în cadrul riscurilor de investiții în ceea ce privește agricultura durabilă; solicită UE să ajute țările în curs de dezvoltare să reformeze legislația și să elimine practicile discriminatorii care limitează dreptul de proprietate al femeilor și accesul acestora la resursele productive și la mijloacele de producție, inclusiv la serviciile financiare și de consiliere;
12. reamintește că adoptarea ODD plasează coerența politicilor în favoarea dezvoltării în centrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă; îndeamnă UE să își conceapă politica energetică în conformitate cu aceste principii; constată cu preocupare că măsurile UE menite să reducă dependența de combustibilii fosili și emisiile provenite din transporturi în cadrul UE au dus la creșterea cererii de biocombustibili, cerere care poate fi satisfăcută doar prin importuri de astfel de combustibili din țările în curs de dezvoltare; subliniază că acest lucru a condus la schimbarea destinației terenurilor, care afectează persoanele vulnerabile, îndeosebi femeile; îndeamnă UE să abordeze aceste preocupări în cadrul reformei în curs a Directivei privind energia din surse regenerabile (Directiva 2009/28/CE);
13. salută faptul că Acordul de la Paris menționează echilibrul de gen și insistă asupra faptului că sprijinirea țărilor în atingerea obiectivelor lor climatice sau a contribuțiilor lor naționale stabilite în cadrul COP 21 va fi posibilă doar dacă profităm de cunoștințele, de capacitatea de previziune, de participarea și acțiunea tuturor sectoarelor societății noastre, în special ale femeilor;
14. reamintește că pădurile asigură mijloacele de subzistență a 1,6 miliarde de persoane și 80 % din întreaga biodiversitate terestră și contribuie la absorbția a 30 % din emisiile de dioxid de carbon;
15. reamintește rolul esențial al pădurilor în conservarea biodiversității, atenuarea efectelor schimbărilor climatice, furnizarea de servicii ecosistemice și protejarea mijloacelor de trai; constată însă că, în timp ce femeile din comunitățile dependente de păduri contribuie în mod considerabil la gestionarea durabilă a acestora, ele nu beneficiază adeseori de investițiile legate de păduri și sunt excluse din procesul decizional aferent; solicită consolidarea drepturilor popoarelor indigene, îndeosebi ale femeilor; subliniază rolul esențial pe care egalitatea de gen și capacitarea femeilor îl joacă în succesul pe termen lung al programului REDD+; consideră că acțiunile REDD + ar trebui să abordeze inegalitățile structurale în ceea ce privește proprietatea funciară și gestiunea pădurilor; subliniază, în special, că este necesar ca țările terțe să abordeze lipsa clarității și securității drepturilor funciare, în special în cazul femeilor, care dețin adeseori doar drepturi de uzufruct asupra terenurilor, ceea ce înseamnă că nu au nicio putere de decizie în ceea ce privește gestionarea sau avantajele programului REDD+;
16. reamintește că deșertificarea și pierderea resurselor de apă au un impact major asupra vieții cotidiene a femeilor, îndeosebi a femeilor din sectorul agricol; solicită garantarea drepturilor femeilor de a deține și a folosi terenurile, în special prin programe de reformă agrară;
17. reamintește că tehnologiile energetice descentralizate și sustenabile devin tot mai des opțiunea energetică cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru cei săraci; solicită sprijinirea antreprenoriatului în rândul femeilor în sectorul energetic, pentru a reduce timpul pe care îl alocă acestea activităților casnice și de îngrijire neremunerate;
18. subliniază că este necesar ca micii fermieri, în special femeile, să fie protejați și recunoscuți în calitatea lor de actori economici esențiali, ale căror drepturi de utilizare și de proprietate asupra terenurilor trebuie protejate prin mecanisme juridice obligatorii pentru a-i proteja împotriva acaparării terenurilor;
19. reamintește că, deși în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, femeile sunt principalii gestionari ai energiei, acestea se confruntă frecvent cu sărăcia energetică, de exemplu folosind zilnic materii prime cu ardere lentă și nocive pentru sănătate, ceea ce are un efect negativ asupra perspectivelor lor în ceea ce privește asistența medicală, accesul la apă potabilă, agricultură, oportunități de ocupare a forței de muncă și așa mai departe; subliniază, în acest context, necesitatea de a aborda componenta de gen în cadrul riscurilor de investiții în ceea ce privește sectorul energetic pentru a accelera accesul universal la energie; reamintește că, prin oferirea de stimulente pentru electrificarea bazată pe surse regenerabile a țărilor în curs de dezvoltare, politicile climatice pot contribui la reducerea sărăciei; consideră, în acest context, că femeile pot fi agenți influenți ai schimbării în cadrul tranziției către o energie durabilă; solicită, în mod mai general, țărilor în curs de dezvoltare să adopte politici care vor permite accesul la surse de energie fiabile, moderne și la un preț accesibil, în conformitate cu ODD 7, și subliniază necesitatea integrării principiului egalității între femei și bărbați în politicile și programele în materie de energie în vederea îmbunătățirii eficacității și eficienței acestora;
20. solicită acțiuni care integrează dimensiunea de gen pentru a asigura că femeile nu sunt considerate doar beneficiare ale acțiunilor din domeniul climei, ci și antreprenori în domeniul tehnologiilor energetice nepoluante; salută apelul lansat de Comisie pentru propuneri privind „Femeile și energia durabilă”, care pune la dispoziție 20 milioane EUR pentru organizarea unor activități care promovează antreprenoriatul femeilor în sectorul energiei durabile în țările în curs de dezvoltare, și încurajează Comisia să majoreze în viitor această sumă;
21. reamintește că femeile sunt, în general, afectate în măsură mai mare de dezastrele climatice decât bărbații și că aceste dezastre exacerbează inegalitățile de gen, inclusiv în ceea ce privește alocarea unor adăposturi; subliniază necesitatea de a oferi un răspuns adecvat la nevoile economice, medicale și psihologice ale femeilor în timpul crizelor și în perioadele care urmează dezastrelor; reafirmă, în general, faptul că statele membre au obligația, în temeiul Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, să ia măsuri concrete pentru a aborda dimensiunea de gen a dezastrelor naturale în contextul unei clime aflate în schimbare, mai exact prin adoptarea unor politici, strategii, legislații și linii bugetare speciale și specifice fiecărei țări;
22. subliniază necesitatea de a valorifica, la toate nivelurile, cadrele existente de finanțare a combaterii schimbărilor climatice, astfel încât să se asigure că perspectivele de gen sunt integrate în eforturile de reducere a riscului de dezastre și în cele de adaptare la acestea;
23. solicită identificarea și consolidarea unor strategii de gen specifice, care să sprijine dimensiunile de gen și sociale prezentate de autoritatea mondială în domeniul schimbărilor climatice și Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), inclusiv planificarea familială voluntară, bazată pe drepturi, ca potențială strategie de adaptare;
24. subliniază importanța transferului de tehnologii ecologice și necesitatea respectării angajamentelor financiare asumate, în special, în cadrul COP 21 și al Fondului verde pentru climă, pentru a permite țărilor în curs de dezvoltare să treacă la o politică de creștere economică cu emisii reduse de dioxid de carbon;
25. solicită ca funcționarilor UE să li se asigure cursuri de formare orientate pe egalitatea de gen, în special celor care se ocupă de politicile climatice și de dezvoltare;
26. solicită Comisiei să promoveze egalitatea de gen în contextul justiției climatice în cadrul programelor de ajutor regional, al Planului de acțiune privind drepturile omului și democrația și al dialogului cu țările terțe.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării | 21.11.2017 |
|
|
|
Rezultatul votului final | +: –: 0: | 18 1 3 | ||
Membri titulari prezenți la votul final | Ignazio Corrao, Mireille D’Ornano, Enrique Guerrero Salom, Maria Heubuch, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Vincent Peillon, Maurice Ponga, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, Eleftherios Synadinos, Eleni Theocharous, Paavo Väyrynen, Bogdan Brunon Wenta, Anna Záborská | |||
Membri supleanți prezenți la votul final | Thierry Cornillet, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Brian Hayes, Florent Marcellesi, Paul Rübig | |||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
18 | + |
ALDE | Paavo Väyrynen, Thierry Cornillet |
EFDD | Ignazio Corrao |
GUE/NGL | Lola Sánchez Caldentey |
PPE | Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Anna Záborská, Bogdan Brunon Wenta, Brian Hayes, Frank Engel, Maurice Ponga |
S&D | Arne Lietz, Elly Schlein, Enrique Guerrero Salom, Linda McAvan, Norbert Neuser, Vincent Peillon |
VERTS/ALE | Florent Marcellesi, Maria Heubuch |
1 | - |
EFDD | Mireille D’Ornano |
3 | 0 |
ECR | Eleni Theocharous |
NI | Eleftherios Synadinos |
PPE | Paul Rübig |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA COMPETENTĂ
Data adoptării | 4.12.2017 |
|
|
|
Rezultatul votului final | +: –: 0: | 21 1 0 | ||
Membri titulari prezenți la votul final | Daniela Aiuto, Maria Arena, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Hedh, Mary Honeyball, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Florent Marcellesi, Angelika Mlinar, Maria Noichl, Marijana Petir, Ángela Vallina, Anna Záborská | |||
Membri supleanți prezenți la votul final | Stefan Eck, Sirpa Pietikäinen, Evelyn Regner, Marc Tarabella, Mylène Troszczynski, Julie Ward | |||
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final | Max Andersson, Jakop Dalunde, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Lambert van Nistelrooij | |||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
21 | + |
ALDE | Angelika Mlinar |
EFDD | Daniela Aiuto |
GUE/NGL | Stefan Eck, Ángela Vallina |
PPE | Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Marijana Petir, Sirpa Pietikäinen, Lambert van Nistelrooij, Anna Záborská |
S&D | Maria Arena, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Hedh, Mary Honeyball, Maria Noichl, Evelyn Regner, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Marc Tarabella, Julie Ward |
VERTS/ALE | Max Andersson, Jakop Dalunde, Florent Marcellesi |
1 | - |
ENF | Mylène Troszczynski |
0 | 0 |
|
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri